|
||||||||
|
||||||||
|
In secolele trecute, nunta nu reprezenta altceva decat datina, afacere, urmasi sau "asa trebuie". Evenimentul era obligatoriu precedat de o serie de reguli obositoare si, pana la derularea lui, viitorii tineri casatoriti erau protagonistii unei aventuri pline de obstacole. In secolul 18, viitorii miri nu aveau nici un moment de intimitate inaintea ceremonialului. Intalnirile lor erau marcate de prezenta mamei tinerei sau a unui membru al familiei ei. Misiunea "spionului" era de a se asigura ca onoarea viitoarei mirese nu putea fi atinsa inainte de nunta. Barbatul era obligat sa primeasca acordul parintilor si al rudelor sale atunci cand isi alegea partenera de viata. In caz contrar, era dezmostenit. Fetele care nu tineau cont de dorinta familiilor lor erau lasate fara zestre. In trecut, casatoria era o taina administrata de biserica. Acesta incerca, ajutata de familie, sa controleze astfel sexualitatea tinerilor si nasterile ilegitime. Casatoriile intre rude de sange pana la gradul 7 erau interzise, nefiind permise nici cele intre rude spirituale. In acceptiunea populara, casatoria constituia un element obligatoriu in ciclul vietii. Petitul, cererea in casatorie, tocmirea zestrei, logodna, casatoria religioasa si petrecera de nunta se derulau in cadrul parohiei, fiind un eveniment major pentru comunitate. Miresele erau considerate proprietatea tatalui lor, iar acesta din urma era cel care hotara in privinta celui cu care fata urma sa se casatoreasca. Decizia era luata doar in functie de propunerile financiare pe care le faceau petitorii, iar optiunea ei nu conta sub nici o forma. Deseori, daca fata era urata, parintii aveau grija ca viitorii miri sa nu se intalnesca decat la nunta. Tocmai de aceea au fost situatii in care, cand au vazut cu cine trebuie sa isi uneasca destinul, tinerii au fugit din fata altarului, renuntand la casatorie. Nunta traditionala romaneasca este incarcata de obiceiuri pline de frumusete si simboluri ritualice menite sa aduca tinerei perechi mult doritul plus de bunastare si prosperitate. Nunta este considerata a fi o taina, ca si nasterea si moartea. Daca nasterea este atribuita zorilor zilei, iar moartea amurgului, nunta corespunde miezului zilei. Comparatia are rolul de a sugera ca decizia nuntii este luata in momentul in care omul atinge maturitatea. In satul traditional romanesc, casatoria concetra un numar mare de rituri de trecere "la maturitate", rituri de purificare si rituri menite sa aduca fertilitatea in noul cuplu. Obiceiurile erau diferentiate, in functie de diferitele regiuni ale tarii. Elementele esentiale ale nuntii erau insa, peste tot, aceleasi. Scenariul nuntii se derula pe parcursul a patru sau cinci zile, incepand de joi, iar ceremonialul se desfasura pe etape dedicate anumitor secvente riatualice, culminand cu desfasurarea nuntii propriu-zise, care era concentrata in ziua de duminica. Nuntile se faceau la Caslegile de iarna - imediat dupa sarbatori, pana la inceputul postului Pastelui si la Caslegile de toamna - pana in primele zile ale postului Craciunului.
|
||||||||
|
Home
|
Despre Noi
|
Galerie Foto
|
Servicii
|
Produse
|
Traditii
|
||||||||
